Busy, busy, busy :D

Primul meu moment liber pe saptamana asta...


Nu ma plang nicidecum! :D


Asta am vrut, asta am.


Luni am fost la scoala si apoi la germana.
Marti am fost in parc si mi-am aranjat pt. practica.
Miercuri am fost la practica si apoi la germana.
Joi, azi, am fost la practica, si acum scriu chestiile astea.
Vineri, maine, ma duc la practica, apoi la un majorat pana sambata dimineata.
Sambata, dupa ce am intorc de la majorat, ma intalnesc cu Ms. P.
Duminica, zi libera! :D


A aparut ceva nou in peisaj, nu?
Da, practica.



Bine, practica nu e noua. Numai faptul ca de data asta chiar m-am dus sa fac practica e nou. Nu intr-o agentie de turism, cum ar fi fost cel mai potrivit ( despre asta invat la scoala), ci intr-un hotel, la receptie.


Hotelul e in Centrul Vechi al Bucurestiului, vin numai oameni de afaceri straini, in special olandezi. Patronul insusi este olandez.
Vezi, olandez, Olanda, turism.

Mai acum cateva zile vorbeam despre R.I.U.F. si despre universitatile olandeze ce-mi faceau cu ochiul. Mda, sunt unde trebuie :D


Cat despre program... ei bine, 6:30-14:30.


Da, chiar asa, ma trezesc la 4:30 :D Nu dupa amiaza, ci noaptea :D

Bine, si acum toti or sara si sa-mi spuna " Tu in loc sa te fofilezi, tu te duci la munca, de parca nu o sa te saturi de asta toata viata." si alte de genul, dar eu vin si va dau cu firma in cap :


Mda, dar macar asa am habar despre ce inseamna sa muncesti, despre ce inseamna sa te trezesti cu noaptea in cap, sa stai 8 ore pe tocuri si cu zambetul in permanenta agatat pe o fata elegant machiata. Asa apreciez mai mult banii, pentru ca vad si eu cat de greu se castiga. Apreciez mai mult timpul si vad cat de important este sa fi ordonat. Plus ca stiu ce se face la receptia unui hotel :D

Am dat si cu mopul, am facut si munca de secretariat, am si strans farfuriile dupa micul dejun.


Asta imi arata ca in viata trebuie sa tintesc cat mai sus, sa fiu patroana care e cu zambetul pana la urechi, care se intelege bine cu toata lumea, care stie cum sa-si trateze angajatii ( asa incat sa nu se simta subalternii mei, sa fim colegi, pentru ca pana la urma, avem acelasi obiectiv, obtinerea de profit; bineinteles, trebuie sa ne respectam reciproc).


Da, tintesc sus. Am numai de castigat. Daca nu risti, nu castigi, nu? Trebuie sa te avanti in necunoscut. Nu tre' sa-ti faci probleme ca nu o sa stii ce sa spui, cum sa faci un anumit lucru, etc. o sa inveti la momentul potrivit si totul o sa fie bine.


Crezi ca eu stiu dinainte ce ma asteapta sau ce ar trebui sa fac?


Nope, ma duc acolo si ma adaptez. Observ, invat, ma gandesc bine, aduc idei noi. Dar intotdeauna stiu cam unde as vrea sa ajung si cam cum as vrea sa fie acolo. Imaginea finala imi e permanent in minte.


Iar in momentele mai libere, filozofez. Observ oamenii. In aparenta toti suntem la fel. Dar, vai, cat de diferiti suntem defapt.


Unii stiu exact ce vor.
Altii nu stiu, dar vor sa afle.
Altii nu stiu si nici nu fac nimic pentru a afla.
Altii sunt pierduti in spatiu complet.

Desi noi oamenii avem o fixatie, sa categorisim totul: plante, animale, acestea impartite pe specii si rase, aia-s romani, aia-s nemti... eu totusi nu vreau sa ma opresc la asta, nu-mi plac categorisirile atunci cand e vorba de mine.


Eu ma vad asa:


O persoana sociabila, copilaroasa si foarte curioasa care e in permanenta evolutie, atat sociala cat si spirituala, care e mereu in miscare, azi e aici, maine e acolo, azi prietenii ei sunt astia, maine prietenii ei sunt aia. Totul in jurul ei se petrece intr-o mare viteza. Si chiar daca atunci cand pleaca din punctul A catre punctul B, lasand in urma niste persoane, locuri, amintiri dragi, simte o usoara melancolie, priveste catre viitor care e ca o zi de primavara: o adiere de vant usoara si calda, miros de flori proaspete, de muguri abia aparuti, de voie buna, cer senin si tot ceea ce poate fi mai bun si care provoaca o stare de caldura sufleteasca in interior din cauza careia nu te poti abtine sa nu zambesti cu toata convingerea ca , da, viitorul e stralucitor.


Plus, sunt de parere ca noi toti evoluam ( altii mai mult, altii mai putin). Iar una din persoanele pe care le-am lasat in urma, de exemplu, trebuie sa evolueze si ea, dar ei ii lipsesc alte lucruri decat imi lipsesc mie, deci drumul ei va fi diferit de al meu, dar , poate ca, sper eu, in viitor ne vom reintalni si vom restabili o legatura mult mai puternica. Sau poate ca nu... nu stii niciodata. Viata e random.


Oamenii merg mai departe in fiecare moment.


Si eu,
Si el,
Si ei la fel.


Primavara reprezinta intr-adevar un nou inceput.


In prezent, ma avant in necunoscut.
Data trecuta ma gandeam daca merita sau nu, well, da, sunt 80% sigura ca merita. N-am nimic de pierdut.



Til next time,
Cheers mate!

P.S.: Check out this song!! One of my favs! Plus, se potriveste cu ce am scris :D

Aventurile lu' Ale : "M-as duce la o universitate daca as reusi sa trec de baltile astea!"

Jaaaaaa! ( fac germana de 2 saptamani :">)

Azi, 13 martie, pe langa faptul ca mi-a luat un an sa gasesc orchestratia perfecta pentru melodia perfecta ( propria mea "Gips") , am fost la R.I.U.F. adica Romanian International University Fair :D

So, what happened there...

Sala Palatului.

Well, am ajuns acolo, mi-am platit biletul, si de cum am intrat, am si fost asaltata de cei care imparteau fel de fel de pliante. Am luat cateva si mi-am continuat drumul.

Standuri peste standuri...

Franta. Neaaaaaaah.

Romania. Hm, ASE, are turism? Tre sa dau bacu la mate?

R1: E inclus la "Comert".
R2: Da.

Marea Britanie. Interesant.

Danemarca. Interesant. Cu exceptia faptului ca tipa cu care am discutat se numea Ildiko.......... Wtf?!

M-am invartit p-acolo... apoi am urcat sus.

Urc sus, si... acolo, in stanga, era! INHolland University!!!! Yeeeessss!!

M-am dus acolo, am discutat, am facut rost de o carte de vizita si mi-am lasat datele de contact.

Next : Utrecht University. Suuuper tare :D

Next: Saxion University. Foaaarte tare. Tipa de acolo, romanca, e studenta in anul I la Turism! Am discutat putin cu ea, mi-am lasat datele de contact si am facut rost de e-mail-ul ei :D

Apoi, am trecut si pe la standurile universitatilor americane ( nah, my familly would looove for me to study there,aproape de ei). Pepperdine ( tipul de acolo ma enerva, avea o atitudine d-aia mistocara :-L), Yale... Neaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaahh.... SAT?? No thanks.

Pe la 4 fara un sfert, am intrat la un workshop : " O poveste de succes".

Interesant, am aflat mai multe despre LSRS, cateva sfaturi... chestii d-astea.

That's pretty much it.

So yeah, am aflat ca da, se poate sa studiez in Olanda si ma bucura foarte mult asta :D
Stiu ca mai e un an, si ca imi pot schimba optiunea ( ma refer aici la alegerea intre Turism si Jurnalism).

Chiar si asa, stiu ca indiferent de alegere, totul va fi perfect :D

Ah, si, la insistentele lui Mr. T. ...


" Si, la ce universitate te duci?"
" Mah, m-as duce la o universitate daca as reusi sa trec de baltile astea."

Mda, Bucuresti, cand se topeste zapada. Not a good idea.

Si nici Calea Victoriei, damn it! Pica apa de peste tot!!

Til next time,
Cheers mare!

Ganduri.

Stii, tare-i interesanta viata asta.

De ce?

Un exemplu:

E interesant cum doi oameni, aparent diferiti, se intalnesc intr-un moment, merg o perioada , mai lunga sau mai scurta de timp, impreuna pe acelasi drum, apoi se despart, o iau pe cai diferite, unul evolueaza mai mult sau mai putin decat celalalt,  cunosc oameni noi, impart drumul cu altcineva, invata din greseli, cad, se ridica... merg mai departe, privesc catre viitor, raman agatati in trecut...

Se despart...

Dar totusi raman legati prin amintiri.

Dar unul va tine minte, altul va uita, probabil.

Se intampla ca unii dintre ei sa nu se mai intalneasca niciodata. Se intampla sa se intalneasca din nou, peste ceva timp... nu stii niciodata.

Unul din motivele pentru care spun ca viata e interesanta, e pentru ca e random. Nu stii la ce sa te astepti. Nu stii ce intorsaturi ia...e minunat.

Eu cred ca oamenii invata unii de la altii.

Azi vorbesc cu tine, pentru ca probabil voi invata de la tine ceea ce vroiam sa invat.

Maine probabil ca nici nu voi mai stii cine esti. Voi cunoaste pe altcineva.

Si tot asa...

Eu sunt genul care tine minte aproape toate persoanele cu care am interactionat de-a lungul timpului.

Unele mi-au fost dragi, si inca vreau sa aflu lucruri despre ele. Altele m-au enervat, de ele nu mai vreau sa stiu nimic.

Evoluam, in fiecare zi scriem o pagina in romanul vietii noastre.
La sfarsit, vom vrea ca romanul nostru sa fie interesant, nu? Pentru nepoti, stranepoti, sa aiba ce invata de la noi, sa se mandreasca cu noi, ei bine, treaba noastra e sa scriem cat mai frumos posibil:D

Romanul tau ce cuprinde pana acum?

Til next time,
Cheers, mate!

18 ani si o luna.

Fix o luna chiar.

Weeeellll, ce mai facui eu in ast timp...

Pai...

Stai, ca tre sa mentionez, niiiingeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee


In martie!! Pentru ca asa vreau eu <3

Revenind...

M-am inscris la curs de lb. germana, ma duc la olimpiada interdisciplinara ( maine) si am participat (azi) la proiectul JobShadow.


Cum a fost la JobShadow? Ca tot veni vorba si tot tre' sa-mi adun ideile pt. a le da feedback celor pe capul carora am stat azi.

Am fost repartizata la British Council, la departamentul Teaching Center, unde se ocupa cu toate cursurile, cu manualele, cu profesorii si etc.

Una din domnisoarele dragute de acolo a fost "my big sister" si mi-a povestit despre cursuri, cu ce se ocupa ea, mi-a vorbit despre testul de nivel, despre cursuri, despre preturi si despre perioadele de inscriere.

Apoi am plecat sa asist la mai multe cursuri.
Cate 10 minute acolo, 15 minute acolo, iarasi 20 de minute acolo.
Prima data am fost la un curs pentru elevi de liceu.
Apoi la un curs pentru adulti. " I kiss your hand, you just say it to women." / " Really? That's unusual!"
Apoi la un curs pentru copii de cls a4a-a5a, ceva de genul, cu care m-am jucat telefonul japonez :)) Foarte funny! :))

Boy 1: " And you are a..."
Boy 2 : " Sexy girl."

*toata lumea pe jos de ras*
Apoi am mai stat de vorba cu profa.

Pe urma, la 13, pauza.
Am stat cu fetele de vorba ( am fost 5 fete repartizate la British Council, la departamente diferite) si am luat pranzul.

Pe urma m-am intors la biroul Teaching Center si am stat de vorba cu un profesor englez ( cel la care am asistat prima data la ora) si cu cei de acolo, le-am pus intrebari, etc.

A fost marfa :D

Aaaaaaaaah, ce marfa e afaraaa

Cu toate ca am fost imbracata subtire si n-am avut nici gluga , nici caciula si nici umbrela si mi s-a udat parul :D

Aah, si maine , olimpiada si eu n-am invatat mai nimic........


Oh, well... off to studying I gooo!!

Til next time,
Cheers mate!